mai sunt doar 4 zile pana cand…

citesc diverse statusuri zilele astea, majoritatea avand un continut asemanator cu cel de mai sus. “inca 10 zile si termin sesiunea”, “in 4 zile am oralul la romana”, “inca o saptamana si plec”, “revin in 3 saptamani acasa”, “maine imi dau cambridge-ul si am scapat si de asta” (in fine, ultimul e doar in mintea mea si a celor asemenea mie). desi majoritatea am intrat in vacanta, inca mai exista lucruri care ne macina. viitoare locuri de munca pentru care ne trebuie munca de informare for starters, diverse cursuri in diverse domenii, locatii si aparate foto smechere, toate coroborate intr-o mare de conversatii pe teme existentiale cum ar fi: “cand ajungem in brasov, copilu?”, “nu vrei sa ne intalnim la un film?”, “mai mergem la parazitii?”, “azi te mai intalnesti cu el?” etc.

si uite cum ajungem de unde am plecat. suntem in aceeasi criza de timp cronica, suntem tot agitati sa ne gasim timp si de noi si de cei dragi noua, n-avem bani reloaded si ne propunem sa ne lasam de tequila deoarece dauneaza grav virginitatii si portofelului. what’s the point in all this? dupa ce terminam cu o chestie, ne apucam de alta…iar atunci cand avem noi timp, nu au ceilalti. acum imi amintesc de un coleg care-mi spunea ca el se simte mai bine in timpul scolii decat in vacanta, dar nu-i pot da dreptate in niciun fel: nimic nu se compara cu acea dulce senzatie de plictiseala pe timp de vara.

ofertele speciale au mereu un termen limita de valabilitate, iar tineretea nu difera cu mult de acest sistem. de acum incolo, cand decizi sa-ti pierzi vremea facand chestii banale in scopuri materiale, gandeste-te ca nu-ti poti cumpara timpul inapoi prin bani. si nimeni nu te anunta ca “mai sunt doar 2 ani pana ce ni se despart drumurile” in viata de zi cu zi…

[the kooks-all over town]

Share this post

Share on facebook
Share on google
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on print
Share on email