scoala

Prima data

A trecut foooarte mult timp de cand nu am mai completat o leapsa, asa ca m-am autoservit de la Dariana si am facut un mic exercitiu de memorie. Iata ce a iesit:

Prima zi de scoala: Am adormit fiindca nu intelegeam ce zicea invatatoarea (vorbea in germana).

Prima fomatie care mi-a placut la nebunie: Backstreet Boys

Prima caseta audio cumparata: Andre-Noapte de vis (cea cu “Mosule, ce tanar esti”)

Primul sarut: Vara dintre a 7a si a8a sau “vara initierii”.

Primul iubit:
La 13 ani, cel ce a asteptat pana in vara ca sa ma sarute.

Prima zi de liceu: Ma uitam in jur sa vad fetze cunoscute si ma intrebam cand voi incepe sa cant “ani de liceu cu emotii la romana”. Pana la urma am ajuns sa cant “ani de liceu cu emotii la conferinte de marketing” :) )

Primele cuvinte pe care mi le-a adresat prietena mea: “Da-mi mie sticla cu apa, ti-o desfac eu” :)

Prima zi de facultate: Doamne ajuta sa iti povestesc pe larg ce se va intampla atunci.

Primul 3: Limba si literatura romana, materia mea preferata. Tema semi-nefacuta si o colega care m-a dat in gat.

Prima dată când am postat pe blog: Voiam sa ii arat unei prietene faptul ca iti poti scrie gandurile si in alta parte in afara de hi5…si am inceput sa-mi scriu eu gandurile peste tot pana la urma.

Daca iti place acest mic xPRiment, te invit sa iei leapsa, sa o postezi pe blog si sa-mi trimiti si mie link-ul pentru a o putea citi. La tine cum a fost prima data?

cartile de mate ar putea fi cool

…daca s-ar ocupa de ele cineva care sa nu se incadreze in tagma de profi de mate sau editori neinteresati de ceea ce scot pe piata. E foarte adevarat faptul ca nu exista un interes deosebit in a face cartile de mate sa se vanda, dat fiind ca in fiecare an exista mii de elevi care se pregatesc pentru BAC si au nevoie de exercitii din diverse manuale alternative. Altfel spus, oricum se vand bine. Editurile se ocupa mai degraba cu familiarizarea cartilor lor printre profesorii care predau la scoala (sau le distribuie prin librarii si Dumnezeu cu mila), decat sa se ocupe cu promovarea care le-ar putea diferentia CLAR fata de toate celelalte editii ale concurentei: captarea atentiei ELEVULUI.

nu stiu daca vorbesc doar din perspectiva mea (te rog corecteaza-ma printr-un comentariu daca esti de alta parere), insa matematica a incetat de mult timp sa ma fascineze mai ales din cauza felului in care mi se prezinta. Prof plictisit la ore, galagie in clasa, teme cu duiumul (pe care oricum nu si le face si nu le corecteaza nimeni). Ajung acasa si realizez faptul ca nu mai am nicio idee despre ce s-a discutat in ora, astfel incat incerc sa ma dezmeticesc din carte (noi nu mai primim manuale, dar proful ne-a dat niste sugestii pe care sa le cumparam) cu ce se mananca integralele. Nicio sansa cu limbajul de lemn! Problema e ca peste tot gasesc aceleasi explicatii, aceleasi grafuri prost printate, acelasi dezinteres pe care ei mi-l ofera mie ca si client si pe care il replic eu, inchizand iute cartea si concentrandu-ma asupra lucrurilor mai importante.

Ce-ar fi daca am incerca o noua abordare? O carte in care sa ti se explice termenii pe care nu-i intelegi intr-un mod simplist, cu diverse ilustratii (vesele) pe care sa le pricepi imediat ce le-ai vazut? Sa nu ti se impuna a efectua o mie de exercitii dupa fiecare lectie, ci sa ti se spuna si cu ce te vor ajuta mai departe. O carte de mate mai user-friendly ar fi perfecta in situatia in care ma gasesc acum.

Gandeste-te cat de mult s-ar vorbi la ore despre o carte de mate DIFERITA de tot ce-ai gasit pana atunci pe piata. “Andrei, tu ai vazut ce poze au astia ca sa explice integralele?” “Ia arata-mi si mie!” sau “Victor, tu de unde stii sa rezolvi exercitiul asta?” “Pai, am citit din cartea de mate, de la pagina x”. Si nu e vorba aici doar de ilustratii sau de un limbaj apropiat colocvialului.

E vorba de o intreaga filozofie prin care ajuti copilul sa se dezvolte intelectual prin apropierea de modul lui de gandire. E ca si cum ai lucra cu toate abilitatile didactice de care dispui si le-ai integra intr-o carte. O carte cu personalitate, poate cu un blog pe care sa se poata citi cele mai noi descoperiri din domeniul tehnologiei si stiintei (cu diverse aplicatii downloadabile), o carte 2.0 care sa te indemne sa privesti matematica in splendoarea ei. Si chiar daca nu vei ajunge cercetator, macar sa ramai cu niste impresii placute dupa ce termini liceul.

nedumerire educativa

Intr-un an de zile imi voi incheia socotelile cu scoala romaneasca, si-mi voi continua probabil drumul pe autostrazile europene ce duc inspre Viena. Desi am acumulat in acesti ultimi 11 ani de invatamant romanesc o multime de informatii din toate domeniile studiate in scoala, imi dau seama ca viitorul depinde de niste examene elaborate ca sa ne evalueze sporadic cunostiintele. Examene pregatite in graba de un guvern ramas fara sustinere parlamentara intr-o tara aflata in plina criza economica si politica. Suna interesant? Stai sa vezi ce urmeaza!

Am ajuns sa depindem de meditatii pentru a acumula cunostiinte pentru aceste examene, deoarece in acesti 4 ani programele nu au permis profesorilor sa predea materia solicitata in anumite ocazii la Bac. Subiectele sunt abordate pe ritmul repede-inainte, pentru a termina toate modulele aferente unui an scolar…si ghici ce? Toate informatiile primite raman stocate in memoria pasiva, pentru ca nu avem timp sa le aplicam, sa ne indeletnicim cu ele, sa le aprofundam si sa le sedimentam. Vom invata perfect anul acesta, vom avea rezultate remarcabile la Bac si nu se va pune problema sa nu fim admisi la facultate. Dar pretul pe care il platim e un an pierdut pentru a acumula niste chestii pe care le vom uita de indata ce nu ne vom mai folosi de ele.

Mi-am dat seama in timp ca e vorba de un intreg cerc vicios care porneste din neputiinta de a schimba sistemul, incercarea de a patrunde in el pentru a produce o revolutie de ordin intelectual si se sfarseste cu coruptia, odata ajuns la putere. Daca in joc sta natura individualista a omului sau elemente de alta natura, asta nu mi-am putut raspunde pana acum. Nu am reusit sa inteleg de ce exista atatea discrepante intre aparenta si esenta.

De ce nu functioneaza sistemul?

[nasul lui mario puzo a devenit cartea mea preferata, si mi se pare ca aceasta melodie se potriveste situatiei de fata.]

continuitate

de multe ori, simt ca nu mai am motiv pentru care sa ma intorc in spate. ca am spus de prea multe ori “la revedere” pentru a mai saluta din nou.

mi-am facut damblaua. am avut si iubiti pe aici, dar am suferit din cauza chitaristilor frumosi cu plete lungi si accent usor frantuzizat si recent, am sesizat existenta altora, mai tineri si mai vanjosi. acum e randul tau sa treci prin toate xPRimentele pe care le faceam acum doi ani.

o sa ai multi prieteni falsi in scoala asta, dar o sa dai si peste cativa pe care ii vei pastra peste ani si ani de zile. o sa-ti dai seama mai tarziu ca tot raul a fost inspre bine, dupa ce-ti vei fi sortat atent cercul de prieteni si vei porni pe un drum pe care ai vrut de mult timp sa ajungi. vei suferi in the process, dar tine minte:

ai ajuns aici ca sa-ti demonstrezi ceva. sa arati ca poti sa faci o treaba buna si sa te distrezi in acelasi timp. sa te indragostesti o data, de doua ori, de cinspe ori, dar sa ai grija ca dupa fiecare relatie sa extragi macar un invatamant pe care sa-l folosesti mai incolo. sa afli cine-i fipsu, fipsa (eh, din pacate o vei cunoaste doar din povesti), sa vezi cum se organizeaza, cum se pierde si castiga un fasching, sa participi la balurile bobocilor si sa te hlizezi la tinutele miss-elor si misterilor (a se citi pe romaneste mister), sa te bucuri de cel putin un austausch si macar tu sa ajungi sa te imbeti crita la sambachshof (LUPTA pentru asta cu toate armele din dotare!).

nu va fi intotdeauna soare. stii bine ca nu la orice test se poate copia si ca de anumite note n-o sa scapi, oricat te-ai chinui. dar nu te lasa abatuta de probleme de genul acesta, ci concentreaza-te pe scopul tau final. daca acela este sa ajungi arhitecta, atunci deseneaza. daca vrei sa ajungi fotografa, pozeaza. daca stii ca vei fi fotomodela, zambeste in toate camerele. si daca te bate gandul sa te faci “femeie de afaceri”…invata. cand cineva incearca sa te injunghie pe la spate, lasa-l. e probabil un om mic, lipsit de importanta, care nu are o viata proprie indeajuns de interesanta. dar nu barfi. nu vorbi pe nimeni de rau pana cand nu ai ajuns in situatia acelei persoane si stii cum ai reactiona. nu ajunge TU omul mic.

o sa pleci din bruk cu zambetul pe buze, pentru ca vei stii ca ai facut istorie. si atunci cand dai peste o persoana dornica sa afle informatii pretioase, spune-i-le mai departe daca crezi ca merita. macar paseaza-i acest articol, si tot o sa priceapa ceva.

tie iti doresc sa ai un drum lin, frumos si presarat cu clipe de bucurie pe holurile acestei scoli. pentru ca, daca ai ajuns cu lectura pana aici, restul e floare la ureche!

tu ce alte sfaturi ai mai da unui licean?

[bug mafia-cu talpile arse]

P.S. Dictionar explicativ pentru cei care nu sunt din Bruk:

fasching=carnaval

austausch=schimb de experienta

sambachshof=loc in care orice brukist trebuie sa ajunga macar o data in viata (tabara de stiinte politice in germania)

fipsu, fipsa=legende vii ale brukului (profi foarte cunoscuti de generatii intregi)

cum am ajuns aici?

[memoirs of an xPRiment]

s-a intamplat acum aproape doi anisori, pe cand aveam 15 ani si mult prea multe lucruri de zis “in gura mare”. eram in faza de xPRimente cu poezele, texte pseudo-filozofice si alte compuneri pe care, evident, nu le puteam citi in cadrul orelor de limba romana.

am auzit de “bloguri” si am crezut ca sunt niste locuri pe care oamenii intra ca sa-si verse amarul, asa ca am googlanit cuvantul, am dat de blogspot, si-n mai putin de 3 minute ma numaram si eu printre ei. apoi, am dat sfoara prin tara si am mai atras niste prietene pe aceasta cale. ce-i drept, eternulfeminin a trecut printr-o groaza de schimbari de look si stil, dar a reusit sa supravietuiasca valului de bloguletze noi. si-a modificat si numele din “introspective” in “xPRiment”, si o data cu el, m-am “tunat” si eu.

din 2007 si pana acum s-au intamplat atat de multe lucruri, incat ma mir ca am reusit sa scriu despre o parte dintre ele! am ajuns chiar sa am un coltisor numai al meu (ce-i drept, chiria mi-e platita doar pentru un an) unde pot xPRimenta in voie cand si cum vreau. dar vreau sa-l transform intr-un loc cat mai placut pentru tine, in care sa-ti sorbi linistit cafeluta/ceaiul negru/chocolate favoured cappucino-ul/cocktailul cu umbrelutza si lamaie in colt.

de aceea, te intreb: tu cum ai ajuns aici si ce te face sa revii?

[pasarea colibri-piata romana nr. 9]

not another valentine’s day

cadouri, ursuleti, ciocolata impachetata in forma de inimioara, petale de trandafiri presarate pe un pat imens si pufos dintr-o camera de hotel obscura…nu suna plictisitor valentine’s-ul intr-un asemenea context?

exista sustinatori si adversari ai promovarii acestei “sarbatori a dragostei” tipic americana, si asta pentru ca multi au o parere cand vine vorba de globalizarea tuturor chestiilor posibile si imposibile in tarisoara noastra (si eu ma numar printre acestia). dar despre asta vorbim alta data mai pe larg.

ce nu inteleg eu este de ce se face atata tam-tam pe seama sarbatoririi iminentei zile de 14.02. s-a creat ideea ca cine nu are un valentine’s in 14 nu e indeajuns de “cool” si trebuie sa stea in casa, bocind. avand in vedere ca anul acesta 14-le pica tocmai in week-end, imi pare rau pentru toti cei care vor fi tristi in acest sfarsit de saptamana si-si vor face tema la romana sau vor invata pentru ultimele examene din stresiune (desi ma bucur pentru colegii lor care vor putea copia lunea viitoare in voie).

faptul ca nu ai gasit o persoana deosebita pana acum nu inseamna ca trebuie sa o cauti disperata pana maine. in principiu, daca e vorba de dragoste sau ceva asemanator, aceasta are grija sa te loveasca fix atunci cand te astepti mai putin. in loc sa te incarci cu atatea griji inutile, ai putea sa-ti analizezi sansele cu diverse persoane si sa vezi daca iasa ceva pe mai incolo. sau ai putea sa-ti gasesti alte prioritati pe moment si sa le pui pe acelea in practica oana sa te gandesti la dragostea eterna.

so, who’s your valentine this year? iti place sa sarbatoresti aceasta zi?

dragostea e un subiect atat de delicat si dragut, incat nu poate fi dezbatut intr-un singur articol. dar nici nu poate fi sarbatorit intr-o singura zi.

[tracy chapman-the promise]

ai carte, ai parte?

mi-e foarte greu sa-mi reaminesc de cate j-de mii de ori mi s-a spus: “fetito, daca inveti bine la scoala, vei ajunge mare in viata!”. invat bine, dar am strania impresie ca o fac de multe ori degeaba.

stand in banca din mijloc si privind cum tabla se umple de formule pe care veci pururi nu le voi folosi intr-un domeniu precum advertising-ul, marketing-ul sau altele, termeni de care nu voi mai auzi dupa urmatorul test (decat poate la BAC), chestii care nu ma fac cu nimic mai fericita sau sanatoasa, ci mai degraba imi incarca memoria aiurea, ma intreb: de ce?

de ce atat filozofie fara sens pentru niste tineri de 16-17 ani care au nevoie de cu totul alte sfaturi? de ce atata tam-tam in jurul unor medii atat de irelevante pentru viitorul nostru? de ce nu se pot introduce materii care sa-ti arate cum sa fii un om mai bun, cum sa te organizezi si sa-ti croiesti un drum prin viata, cum sa nu freci menta intr-o sala de clasa cu alti 25 de insi, ci sa faci ceva UTIL si PLACUT?

nu-i de mirare ca multora le vine cheful de facut poze pentru hi5 in timpul orelor. ca exista atat dezinteres fata de tot ce inseamna carte si scoala. nimeni nu are idei noi, totul e ponosit, vechi, foarte neatragator, copiii nu se imprietenesc cu cartea.

tu ce ai vrea sa se schimbe in sistemul de invatamant?

[supergrass-diamond hoo ha man->merci cristina ;) ]

 Scroll to top