future

A Hollywood Story

There comes a time when you just need to let it all go. Let go of the images you once saw in the movies, of all the preconceptions and the glamour of the game, of the words that others speak and think, of the misinterpretations that led you up this hill in the first place. Sometimes you just need to step slowly towards the sign and admire the view from up above, not caring about how hard you got there in the first place and how many hours, nights, weeks, months and years you lost in the process. Because what you don’t lose, you gain for yourself, for the future and for this metaphorical blog post.

The picture of a house in 90210 and a fancy expensive car that takes you to the most well-known places on Rodeo Drive reminds you of a dream you once had for your future, that isn’t accurate anymore. There’s a lot less drama and a lot more strategic thinking nowadays, leading you towards the lady you strive on becoming one day. No matter what postal code you’ll have or which brands you will be wearing.

Take it as a gift and always look after this article before your birthday. You will always have yourself, no matter what dreams you’ll be dreaming or who you’ll be dating. No matter if you’re marriage material or someone who will make it big on his own, with or without offspring, a house and a Labrador Retriever. Remember that this is your passion, that you always turn to writing your thoughts down, whether they are in English, German, Romanian or some new language you’ll learn in the process. And last but not least, remember that there will always be at least one person reading this, thinking about you and hugging you in their mind, while these simple words slowly and tenderly change their life.

Every single step is worth it. So keep writing.

livin’ la vida loca

you’re young, living in a small city of a former comunist country, thinking of yourself as the smartest being to ever walk this road to success. you’re cooking up plans to take over the planet and find yourself on a crossroad between acting, singing and becoming a famous marketing superstar who does PR for V.I.P.s and gets to see all that happens behind stage. so you choose to continue your studies, get out and about and try to discover the world one european capital at a time.

you start off with something easy: a city with a population of about 2 million people (a finer, much more quiet version of the capital city in your homeland), two very nice parents looking up for you financially to get you the best conditions possible (within a reasonable amount of money) and three months and a half of “preparation mode”. now you’re ready to take off, get on those dancing boots and start making your way through the market (and earning some money, of course).

and after a couple of experiences, you realise that you love it here. so much, that you would not leave this place called “opportunity” for a million bucks. well, maybe for two million :) you start to get used to these conditions, start enjoying your daily rides on the tram and metro and start inviting people into your life and your soul. but you know that this is only a step in your way to conquering the world.

next up: finding a way of getting your Master’s degree in Paris and working during the summers in New York. if you know a way I could reach out for these 2, please comment below :D you would probably save a life!

remember

…vremea cand numele meu se incheia cu .blogspot.com, cu toate afectiunile aferente unei bloggeritze minore si xTRem de ilegale. cand nu stiam ce-i ala SEO si-l confundam cu CEO (crezand ca poate o fi o noua forma de abordare a aceluias subiect). cand scriam articole si ma semnam prin propriile nazuinte, stiind ca “o sa cresc eu mare si va fac pe toti”.

heh, timpul a trecut rapid, lasand in urma doar o vaga amintire a celeia ce am fost mai demult. ce-i drept, afirmatiile facute in trecut stau mereu la dispozita celor cu adevarat interesati, uneori chiar si la indemana mea, pentru a analiza anumite intamplari, pentru a le reinterpreta. sunt cuvintele care ma definesc, care au conturat pe parcurs imaginea unei persoane dornice de noi xPRiente si calatorii, sunt acele fotografii care m-au acaparat intr-o forma sau alta si mi-au deschis orizontul, sunt eu. in portii mici si frecvente, cu bune si rele, cu sau fara cartile citite, temele facute, twitter-ul la zi.

pentru mai multe detalii, accesati-mi viata personala. sau dati click pe prima luna care va sare in cale. pentru ca bloguletzul, cuibusor de nebunii, implineste un an de activitate sub numele de xPRiment.com, insa, a fost si va ramane o parte din Andra Muresanu (future writer of dreams and desires).

[nouvelle vague-this is not a love song]

p.s. iti multumesc ca ma citesti si sper sa-ti ofer macar un motiv in plus cu fiecare articol sa o faci in continuare!

imagini

Uneori, viata te aduce la concluzia ca memorezi involuntar doar anumite clipe din existenta ta de zi cu zi. Sunt cele care te-au marcat atat de adanc, incat ai ajuns sa le desemnezi ca fiind constituentele propriului tau borcan de fericire. Asimilezi intamplari in imagini pe care le pastrezi de-a lungul timpului, lasandu-ti creierul sa faca editarea de rigoare pentru a “corecta” diverse imperfectiuni.

Cu timpul, ajungi sa le privesti ca fiind ACELe componente de baza ale fericirii tale, acele lucruri care te-au facut odata sa uiti de griji, sa te deschizi ineditului. Ignori insa un aspect foarte important din intreaga ecuatie: posibilitatea ca, in momentul de fata, sa nu mai fi ACELasi om pe care l-ai intruchipat in trecut. Schimbarea este variabila care survine cu fiecare drum nou pe care il avem de traversat, astfel incat aceste imagini sa nu mai reprezinte decat niste pasaje dinaintea ultimei intersectii, niste fragmente ale memoriei si imaginatiei tale.

Aflandu-ne in imposibilitatea de a simti o traire intensa, calda, in anumite situatii pe care le traim, tendinta de a ne agata de un trecut glorios se intensifica, devenind un aspect definitoriu al personalitatii noastre din prezent. De ce ne lasam influentati de retete, cand putem lasa loc haosului ce implica noutatea? De ce decidem sa urmam trasee prestabilite de altii, atunci cand exista o sansa sa ne cream unele noi? De ce ne legam de imaginile pe care le-am vazut in altii pentru a ne determina contururile propriului nostru portret?

Suntem atat de obisnuiti sa urmam un model prestabilit, incat orice abordare diferita reprezinta o curiozitate pe care multi nu doresc sa o xPRimenteze. Astfel incat ramanem incurcati in itele propriilor vicii, care ne transforma din oameni in masini care lucreaza, interactioneaza, socializeaza in zona lor de confort, sexeaza, livreaza si dorm.

Ce imagine doresti sa lasi despre tine?

[andy moor-faces]

incotro te indrepti, blondo?

cand ai in fata atatea vise pe care vrei sa le duci la bun sfarsit, cand in urechi iti rasuna muzica tarilor exotice si speri ca, intr-o buna zi, din femeia de afaceri pe care o vei duce in fiecare dimineata la birou se va intrezari aceasta adolescenta nebuna, dar mai matura si mai responsabila iti dai seama ca-ti va fi greu sa te pacalesti pe tine in viitor.

din copilANDRA n-a mai ramas decat numele in ultima vreme, avand in vedere ca mi se cere mereu sa iau viata mai in serios, sa citesc literatura clasica a veacurilor de aur, sa xPRimentez starile banale ale viitoarei corporatiste “de succes”. si sa-mi pastrez ambitia ascunsa intr-un loc pe care-l pot accesa doar eu, in momente de maxima criza inspirationala.

stii tu, draga cititorule, ca daca as stii ca-mi pot castiga painea doar prin a-ti scrie in fiecare zi cate-un articol despre sufletul meu, as face din aceasta pasiune o meserie in sine? mi-e teama ca viata e prea complexa pentru asa ceva. ca va trebui sa invat cum sa-ti vand vise, cum sa te fac sa-ti doresti sa ma cumperi, cum sa maschez orice defect printr-o aparenta calitate ce-mi va face produsul mult mai agreat de catre tine.

…cand as putea sa ma concentrez asupra calitatii adevarate, in detrimentul acestor chichitze definitorii societatii moderne de consum. dar rezolvam si problemele acestea de organizare, iar daca tie-ti va placea sa ma citesti si dupa ce voi fi devenit o blonda mai matura si mai responsabila, promit sa-ti las cel putin cateva materiale pentru posteritate. ca sa le dai copiilor si sa zici:

“nu stiu ce voia blonda asta de la viata, dar pe mine m-a convins sa fac ceva cu a mea!”

[the cat empire-song for elias]

clabing

pentru cei care ma cunosc si din alte medii in afara scolii sau a conferintelor de marketing, faptul ca-mi place extrem de mult sa dansez nu le este necunoscut. ba dimpotriva, exista deja o gramada de oameni care m-au vazut in plina desfasurare prin tot felul de localuri din micul nostru oras. ce nu stiu (inca) toti e ca am avut de mica un vis…

totul a inceput pe vremea cand mai aveam timp sa privesc zilnic televizorul ore in sir si sa nu ma plictisesc. atunci mi-am adunat o multime de informatii despre ceea ce-mi doresc sa devin cand “voi creste mare” si le-am salvat in subconstient. ulterior, am devenit adolescenta (teenager, that is – aveam vreo 13-14 ani), m-am rebelizat si am decis sa-mi dedic existenta anarhiei. faza asta m-a tinut destul de mult, dar aparent nu indeajuns incat sa ma abata de la drumul prestabilit.

si uite cum, tanara adulta (ehem, am 18 ;) sunt legala) si-a revenit la mai vechile obiceiuri: dansul meu nu mai e limitat de datul din cap, nu sunt obligata sa fiu nervoasa si frustrata pentru a exprima o stare de fapt si am decis sa ma bucur de placerile vietii. clubbing-ul si dansurile aferente fac parte dintre acestea. (despre calatorii in jurul lumii vorbim de la anul, cand planuiesc sa te incant cu poze, ganduri si oameni frumosi de peste tot)

faptul ca asculti un anumit gen de muzica nu te defineste in totalitate, dar poate spune cate putin despre faza de dezvoltare in care te afli. ce-i drept, cine sunt eu sa judece pletele in vant cand acum nici 3 ani suspinam dupa ele? totusi, e de datoria rockerilor, houserilor si manelistilor sa-si tina gura cu privire la celelalte stiluri de muzica si sa-si vada de ritmurile lor. pentru ca, in fond, prin melanjul dintre diferite stiluri muzicale scoti cele mai bune mixuri de club.

va zice asta mica, care planuieste sa ia night life-ul autohton si european by storm! doar o data sunt tanara si am bani garla castigati cu un zambet, de ce sa nu ma bucur ACUM?

daca nu stii unde sa ma gasesti in weekend, cauta-ma intr-un loc cu un ring mare de dans. pe-acolo imi vars toate ofurile si-mi acumulez energia pentru saptamana ce urmeaza sa-mi bata in poarta. plus de asta, mai gasesc si melodii super, cum e:

[ricky l ft. m:ck-born again (balearic soul party mix)]

p.s. avea fergie o vorba foarte adevarata in ceea ce priveste prezenta “parlitilor” din cluburile autohtone: “if you ain’t got no money take your broke ass home!”. nu cheltui banii de meditatii pe fetitze care oricum sunt prea greu de intretinut momentan. dar ambitioneaza-te sa reusesti sa faci asta din banii tai, peste cativa ani.

first time

De-a lungul multor ani de zile s-a intrebat cum va fi acest moment. Un moment deosebit in care ea avea sa-si manifeste crezul, in care se putea exprima liber de orice constrangere care ar putea-o deranja. Acum stia ca a venit vremea sa spere. Sa creada ca in urma alegerii ei, viitorul va deveni mai bun.

Se pregatise psihic pentru aceasta clipa de ceva timp. Analizase avantajele si dezavantajele de a face aceasta miscare, si desi ei ii trebuise mai mult timp pentru a se decide, rezultatul fusese cel scontat. ACUM era momentul pentru prima data. Acum avea ocazia sa nu fie prea dezamagita de ceea ce urma sa se intample. Exista si varianta de a fi foarte incantata de alegerea facuta, astfel incat castigul era oricum de partea ei.

Stilul pe care il adopta era casual, dar indeajuns de sobru pentru a semnala ca e o zi deosebita in viata ei. Isi amintea momentele in care discutase cu parintii sai diverse aspecte ale acestui proces, menite sa o pregateasca indeajuns de mult pentru a face o alegere proprie, de buna voie si nesilita de nimeni. In timp ce permitea Chanel-ului sa ii improspateze pielea, se intreba daca merita sa-si faca atatea ganduri. Daca nu cumva acest lucru se simte, si nu se gandeste prea mult dinainte.

Isi lua jacheta si, stiind ca nu mai exista drum de intoarcere, porni la drumul ce avea sa o introduca in tainele vietii comunitatii. Pentru prima data, azi poate scrie pe buletinul de vot ceea ce ii place si ceea ce o deranjeaza in mersul tarisoarei noastre. And this is just the beginning of a beautiful friendship.

How was your first time?

arsita

De sub copac privea cum merele se prabusesc peste el. Acest fapt nu parea sa-i intrerupa lectura, ba dimpotriva, cu cat cadeau mai multe, cu atat era mai indarjit sa-si incheie capitolul. Sa treaca la unul nou, mai incarcat cu metafore, mai plin de sens.

De sub copac observa tihnit cum se misca umbra salvatoare, ce obisnuia sa-l protejeze de Soare. Era constient ca, odata cu sosirea amiezii, avea sa fie complet lipsit de grija paterna. Il asteptau calduri istovitoare, arsita se tavalea dupa colt, zambind, soptind vorbe dulci, dezvelindu-si nurii pentru a-l imbia sa-si lase cartea deoparte.

De sub copac nu contenea sa spere ca merele vor inceta sa se prabuseasca peste el, ca Soarele va fi bland cu el si nu-i va arde pielea, ci-l va bronza uniform, pregatindu-l pentru viata. Ca-i va oferi lumina pentru a-si duce cartea la capat. Forta pentru a se ridica si a-si continua drumul dincolo de livada.

De sub umbrela remarcam ca picurii imi murdaresc jacheta. Ca, dupa atatia ani de oras nazuiesc sa ma intorc sub copac, sa-mi recitesc povestea si sa revizuiesc randurile care mi-au parut prost formulate. Sa descopar sensurile ascunse ale cuvintelor ce mi-au fost adresate.

De sub palmier am realizat ca eu sunt scriitorul propriului meu roman.

[avand in vedere ca mi-e greu sa comentez situatia politica sau economica a tarii din ultima perioada, te voi delecta cu nitica literatura pentru o vreme. ca sa-ti mai iau gandul de la lucrurile rele din viata de zi cu zi]

mister B

“Everybody knows G is so last season! Now, it’s all about the B’s”[A.M.]

Cand a sorbit pentru prima data din Brandy-ul ce zacea in fata sa, am stiut ca am de-a face cu un adevarat lord, coborat parca din statia de metrou Romana special pentru a da ochii cu mine. M-am asezat aparent nestiutoate pe langa el, incercand sa trec cu vederea peste apropo-urile cu privire la palatul sau, caii putere din dotare sau pasiunea sa pentru viata cosmopolita, traita intensiv in marele Oras, pe care nu contenea sa le faca.

B stie ca viata nu este atat de draguta si simpatica precum pare la prima degustare. Si ca, pentru a urma un drum pe care l-ai trasat in momente de maxima activitate cerebrala, trebuie sa remarci cand e cazul sa sorbi din paharul de ambrozie sufleteasca si cand sa devii impasibil la orice tertip feminin.

Dupa o serie de figuri masculine ce mi-au trecut prin viata, e cazul lui B sa-mi reaminteasca despre fascinatia pe care o poate suscita o fiinta atat de stricta, si totusi atat de dragastoasa. O strangere ferma de mana, un sarut pe obraz si o remarca sarcastica in legatura cu sensul existentei au fost de ajuns pentru a-mi demonstra ca atractia initiala si sinapsele frenetice se pot contopi intr-un melanj pe cat de dulce, pe atat de acrisor.

Fiindca el m-a invatat ca fiecare isi poarta crucea si are propriul sau itinerariu de parcurs.

[jeremiah-I'm a star]

p.s. bine ai revenit prin seria de portrete pe care am inceput-o acum cateva luni.

biting the big apple

Fie ca intrebarea se refera la Paris, Berlin, Amsterdam, New York, Viena, Budapesta sau Bucuresti, raspunsul e mereu acelasi: acolo vei gasi ceea ce cauti.

Dar atunci cand nu stii CE cauti, de unde stii ca acolo IL vei gasi? Adevarul, sentimentul de implinire absoluta. Poate o dorinta efemera de celebritate, bani si faima. Visuri desarte ce se risipesc pe strazile metropolelor (mai mult sau mai putin) europene. Speranta la o educatie a strazii mai buna, mai interesanta, mai directionata pe atributele pe care vrei, in timp, sa ti le insusesti.

Cand ratacesti intre alei autohtone si drumuri europenizate, gasesti la fiecare pas un nou motiv pentru a-ti face griji. Pe de o parte nu esti inca pe deplin convins ca esti in stare sa parcurgi drumul, avand in vedere ca nu ai un bilet de intoarcere. Pe de alta parte, privesti increzator inspre actiunile tale trecute si remarci ca au fost (in mare parte) incheiate cu succes. De ce nu ar merge si una ca aceasta?

Daca vei da peste aceleasi fuste, aceleasi cravate, aceleasi fetze? Atunci cum vei reactiona? Cum te vei descurca atunci cand situatiile in care vei fi pus sunt cu totul noi iar tu esti lipsit de inspiratie?

Cand stai in pragul usii, e bine sa-ti pui niste intrebari elementare. Sa vezi daca afara ploua sau e vreme buna, sa verifici daca esti indeajuns de gros imbracat pentru temperaturile de care te vei izbi. Dar indata ce ai verificat totul, poti sa incepi sa musti. Din marul pervers al maturizarii.

[jay z feat. alicia keys-empire state of mind]

1 2  Scroll to top