Incepem cu cele bune, ok? Asa cum am promis mai demult pe blog, am inceput sa investesc o parte din timpul meu intr-o directie creativa ce ma ajuta mereu sa ma destind atunci cand eram mai mica: lucrul manual (NU acela la care te gandesti acum, lucrul manual in sensul chestiutzelor pe care le elaborezi singur: felicitari neconventionale, diverse imprimeuri inedite pe imbracaminte, bijuterii unicat etc).

Si ce perioada mai potrivita in care sa incep acest proiect decat acum, in toiul sarbatorilor, cand bugetul disponibil nu-mi permite sa iau ceva cu adevarat special familiei? Avand in vedere faptul ca e vorba de o familie MAAARE (am nevoie de-o idee geniala pentru tati+his special somebody si una pentru mami+her special somebody), m-am gandit sa impartasesc cu tine bucuria de-a crea “o viata” cu ajutorul unor materiale.

Cine stie, poate-ti vine vreo idee faina pentru cineva deosebit la care sa-i faci un cadou…cum numai tu stii!

The Easter Pirate

Ce am folosit? o bucata material din bumbac negru, o bucata de material din bumbac roz (acelea le aveam la dispozitie), lipici, o foarfeca, o cutie de cafea din metal

Cat a durat? 20-25 de minute (dureaza mai mult sa incarc pozele pe blog )

Cum am procedat?

Am folosit materialul negru pentru a infasura cutia de cafea atat de uniform pe cat am putut. Dat fiind ca bucata de material se intindea foarte bine, a trebuit sa mai tai din ea pentru a nu exista portiuni cu strat dublu de material (dar am fost nevoita sa-i petecesc putin vestimentatia piratului: tocmai ce cucerise o corabie importanta).

Dupa aceea, a urmat ornamentul: din bucatzele de material roz i-am construit un nas, o gura larg zambareata si niste ochi…pe cat am putut eu de smecheri. La sfarsit, am atasat bucatile cu lipici si..uite ce-a iesit!

Rezultatul?

Implementare?

Piratul nostru pascal este foarte util pentru depozitarea instrumentelor de scris de pe un birou supra-aglomerat. IN PLUS, e foarte vesel si-ti face mereu cu ochiul!

Sarbatori fericite!

Am inceput sa scriu pe la altii, iar pe-aici dau tot mai rar. Cu reviste de fashion in mana si gandurile indreptate catre cartile de marketing pe care nu le-am terminat inca de citit, n-am reusit sa gasesc pana acum inspiratia necesara pentru a reveni in mare stil in propria mea locuinta virtuala.

Si uite ca astazi, intr-un acces de nervi, mi-am doborat maldarul de haine ce zac fara nicio utilitate in dulap. Mi s-a parut absolut nedrept ca niste piese de vestimentatie pe care nu le-am mai purtat de peste 2 ani sa zaca intr-un loc in care as putea aseza niste materiale prietenoase, cu care ma imbrac mai des. De ce sa tin ceea ce pot arunca?

Am luat prima punga ce mi-a iesit in cale (fact curios pentru specia copilandrica: adun pungi, ca sa nu cer altele in magazin si pentru a salva lumea de la plastificare) si le-am indesat acolo, in ideea in care le plasez strategic in dulapul bunicii…oricum nu baga de seama ca a aparut un set nou de maieuri, bluzite si pantaloni pe care nu are cum sa le imbrace (le purtam eu la 13 ani).

Dar, in goana pentru debarasarea de hainele vechi, am trecut peste urmatorul aspect: sunt detinatoare a domeniului xPRiment, motiv pentru care, cel putin teoretic, ar trebui sa te tin mereu la curent cu ultimele incercari pe care le-am facut in viata de zi cu zi. Cu toata clasa a 12a, cu toate mutarile la Viena, cu toate proiectele online ce au intervenit in drum, am trecut cu vedere exact peste…miezul meu.

Asa ca, dupa aproape 8 ani de absenta de la orele de “lucru manual”, ma apuc de reciclat hainutze. Iau foarfeca, iau lipiciul (stii cumva daca exista in comert lipici pentru haine?), iau materialele si le dau din nou viata. S-ar putea ca-n prima faza lucrurile sa nu arate prea roz (ar fi nevoie si de-o masina de cusut de care momentan nu dispun), insa sunt sigura ca macar o data pe saptamana de acum incolo sa va arat ce-am reusit sa obtin.

Daca esti interesat de aceasta idee sau daca stii vreun site super tare de do it yourself de unde as putea deprinde cunostiinte noi, astept comentariul tau

Lasati ideile sa vina la mine!

P.S. Acest indemn interior n-ar fi putut avea loc fara ca Beba sa ma fi inspirat cu blogul ei.

…vreau frezii, pentru ca-mi reamintesc ca-i primavara afara sau macar in sufletul meu.

…vreau bijuterii unice-n lume (facute doar pentru mine), pentru ca imi reamintesc de faptul ca-ti place sa investesti timp in a ma infrumuseta (in exterior si interior).

…vreau sa-ti ofer zambete “fara numar”, pentru ca ma bucur sa te incant cum stiu mai bine.

…vreau urari de bine, de sanatate si bucurie, pentru ca…imi plac. Mentin atmosfera calduroasa tot timpul

…vreau ca toate proiectele pe care le-am pornit in ultima vreme sa se concretizeze in motive noi pentru a zambi (de asta asta, cu satisfactia aceea de distanta parcursa cu succes). Vrei detalii? Le gasesti aici si aici…iar acesta e doar inceputul!

…vreau sa dau peste oameni care sa-mi ofere un motiv in plus pentru a-mi continua drumul in aceasta directie, care sa ma motiveze sa fac exact ceea ce-mi place.

…vreau sa-ti multumesc din nou ca ma indemni sa scriu, sa citesc, sa incerc sa-ti ofer momente de calitate pe acest bloguletz si…

…vreau sa-ti spun ca-ti pregatesc o surpriza:  xPRimentul se innoieste curand, fiindca are deja o varsta venerabila in online-ul romanesc!

Despre ce e vorba vei vedea exact atunci cand totul e gata Ce-i drept, fara tine nu pot face absolut nimic asa ca

…vreau sa-mi raspunzi la intrebarea:

CE INSEAMNA PENTRU TINE XPRIMENT.COM?

…daca s-ar ocupa de ele cineva care sa nu se incadreze in tagma de profi de mate sau editori neinteresati de ceea ce scot pe piata. E foarte adevarat faptul ca nu exista un interes deosebit in a face cartile de mate sa se vanda, dat fiind ca in fiecare an exista mii de elevi care se pregatesc pentru BAC si au nevoie de exercitii din diverse manuale alternative. Altfel spus, oricum se vand bine. Editurile se ocupa mai degraba cu familiarizarea cartilor lor printre profesorii care predau la scoala (sau le distribuie prin librarii si Dumnezeu cu mila), decat sa se ocupe cu promovarea care le-ar putea diferentia CLAR fata de toate celelalte editii ale concurentei: captarea atentiei ELEVULUI.

nu stiu daca vorbesc doar din perspectiva mea (te rog corecteaza-ma printr-un comentariu daca esti de alta parere), insa matematica a incetat de mult timp sa ma fascineze mai ales din cauza felului in care mi se prezinta. Prof plictisit la ore, galagie in clasa, teme cu duiumul (pe care oricum nu si le face si nu le corecteaza nimeni). Ajung acasa si realizez faptul ca nu mai am nicio idee despre ce s-a discutat in ora, astfel incat incerc sa ma dezmeticesc din carte (noi nu mai primim manuale, dar proful ne-a dat niste sugestii pe care sa le cumparam) cu ce se mananca integralele. Nicio sansa cu limbajul de lemn! Problema e ca peste tot gasesc aceleasi explicatii, aceleasi grafuri prost printate, acelasi dezinteres pe care ei mi-l ofera mie ca si client si pe care il replic eu, inchizand iute cartea si concentrandu-ma asupra lucrurilor mai importante.

Ce-ar fi daca am incerca o noua abordare? O carte in care sa ti se explice termenii pe care nu-i intelegi intr-un mod simplist, cu diverse ilustratii (vesele) pe care sa le pricepi imediat ce le-ai vazut? Sa nu ti se impuna a efectua o mie de exercitii dupa fiecare lectie, ci sa ti se spuna si cu ce te vor ajuta mai departe. O carte de mate mai user-friendly ar fi perfecta in situatia in care ma gasesc acum.

Gandeste-te cat de mult s-ar vorbi la ore despre o carte de mate DIFERITA de tot ce-ai gasit pana atunci pe piata. “Andrei, tu ai vazut ce poze au astia ca sa explice integralele?” “Ia arata-mi si mie!” sau “Victor, tu de unde stii sa rezolvi exercitiul asta?” “Pai, am citit din cartea de mate, de la pagina x”. Si nu e vorba aici doar de ilustratii sau de un limbaj apropiat colocvialului.

E vorba de o intreaga filozofie prin care ajuti copilul sa se dezvolte intelectual prin apropierea de modul lui de gandire. E ca si cum ai lucra cu toate abilitatile didactice de care dispui si le-ai integra intr-o carte. O carte cu personalitate, poate cu un blog pe care sa se poata citi cele mai noi descoperiri din domeniul tehnologiei si stiintei (cu diverse aplicatii downloadabile), o carte 2.0 care sa te indemne sa privesti matematica in splendoarea ei. Si chiar daca nu vei ajunge cercetator, macar sa ramai cu niste impresii placute dupa ce termini liceul.

…vremea cand numele meu se incheia cu .blogspot.com, cu toate afectiunile aferente unei bloggeritze minore si xTRem de ilegale. cand nu stiam ce-i ala SEO si-l confundam cu CEO (crezand ca poate o fi o noua forma de abordare a aceluias subiect). cand scriam articole si ma semnam prin propriile nazuinte, stiind ca “o sa cresc eu mare si va fac pe toti”.

heh, timpul a trecut rapid, lasand in urma doar o vaga amintire a celeia ce am fost mai demult. ce-i drept, afirmatiile facute in trecut stau mereu la dispozita celor cu adevarat interesati, uneori chiar si la indemana mea, pentru a analiza anumite intamplari, pentru a le reinterpreta. sunt cuvintele care ma definesc, care au conturat pe parcurs imaginea unei persoane dornice de noi xPRiente si calatorii, sunt acele fotografii care m-au acaparat intr-o forma sau alta si mi-au deschis orizontul, sunt eu. in portii mici si frecvente, cu bune si rele, cu sau fara cartile citite, temele facute, twitter-ul la zi.

pentru mai multe detalii, accesati-mi viata personala. sau dati click pe prima luna care va sare in cale. pentru ca bloguletzul, cuibusor de nebunii, implineste un an de activitate sub numele de xPRiment.com, insa, a fost si va ramane o parte din Andra Muresanu (future writer of dreams and desires).

[nouvelle vague-this is not a love song]

p.s. iti multumesc ca ma citesti si sper sa-ti ofer macar un motiv in plus cu fiecare articol sa o faci in continuare!

din seria: trecute, dar nu apuse, iti prezint un material care trebuia sa ajunga in fata ta in urma cu mai bine de un an. la momentul respectiv insa n-am avut probabil curajul sa-l scot la lumina, astfel incat a aterizat printre mormane de draft-uri. iti prezint cu drag intrebarile pe care mi le puneam in 27.05.2008, atunci cand urma sa-mi inchei al zecelea an de scoala:

ploua, iar intamplarea face sa ploua in culori. dupa ce am pictat ani intregi cu picuri negri pe zapada alba, azi ploua colorat si ma patez pe tot trupul, alergand agitata printre curcubee si surasuri.

cand vara se apropie, cand englezul meu intra pe net dupa 2 luni de absenta si-mi povesteste ca vine la budapesta (aaaaa!), cand cambridge-ul sta pitit dupa colt si eu in continuare nu-mi fac temele (suna a deja vu), cand scoala se incheie si simt deja mirosul de bucuresti (si metroul aferent), totul capata un sens deosebit. mi-e mai mare dragul sa scriu acum, cu tot timpul asta inexorabil pe cap, amorul in vene si planurile prin suflet…picura cu vise neimplinite, dar marea de dorinte e infinita.

mai am doi ani si termin cu obligatiunile scolare, ramanand doar cu clipele placute in suflet si povestea despre toti si despre toate. dar unde ma va duce drumul de acum incolo? voi reusi sa ma autodepasesc aducand parisul pe harta facultatilor de vis? oare voi gasi fericirea acolo unde ma straduiesc sa o caut? in cele din urma, imi voi definitiva statutul de…om boem?

cand unele lucruri se incheie, altele trebuie sa le ia locul. si atunci vine momentul deciziei: de acum, incotro?

de-as fi stiut atunci ca nedumeririle acelea imi vor colinda mintea, m-as fi pregatit din timp cu niste raspunsuri elaborate, poetice, artificiale. in schimb, sunt constienta doar de un singur aspect: ca anul acesta imi voi gasi o rezolvare simpla pentru a elucida toate variabilele pe care le-am intalnit in acesti ani de studiu.

si ca, pentru o schimbare catusi de mica a lumii inconjuratoare, e nevoie de o schimbare majora a sinelui. pe care sunt dispusa sa o fac pe orice taram mi se ofera aceasta posibilitate.

[tiesto-feel it in my bones]

ti-o zic drept: vrei sa ma vezi cu adevarat fericita?

ne-a lovit criza. n-avem bani, si chiar daca eu am bani de la Mosul rudelor, ideea e ca nu prea avem bani. DAR probabil ai ceva ce eu nu stiu sa folosesc atat de bine: torrent-ul.

stii bine ca-mi plac filmele bune. bune bune. muzica buna. de aia de care stii ca nu a auzit nimeni in afara de mine si de cei care au compus-o. muzica buna din filme bune. tarantino, tarkovsky, fellini, coppola, kubrick. premiate, comentate, drese si alese pe spranceana. si te-ai rezolvat simplu si tres eficient.

pentru ca stii bine cat de mult ma bucur atunci cand am muzica prin preajma sau cand sunt pusa pe ganduri de o scena interesanta. iar daca esti la distanta mare de mine si vrei totusi sa faci un gest fain, exista intotdeauna o casuta postala care abia asteapta sa fie umpluta cu dvd-uri.

ai vrut idei, ti-am dat idei

te-asteapta-n curand un mic cadou de Craciun de la yours faithfully. pana atunci, spor la cautat/downloadat!

[stealers wheel-stuck in the middle with you]

p.s. desigur, exista si varianta simpla in care imi poti achizitiona diamante, dar iti ziceam mai inainte ca suntem in criza si, in plus, ce-mi vei face cadou de Iepuras daca te inhami de acum la bijuterii?

plec intr-acolo pentru ca aici inca nu s-a construit autostrada potrivita pentru mine.

[guess who-locul potrivit]

work. work. work.

deviza pare simpla (si daca stau bine sa ma gandesc, mi-a luat aproximativ 5 secunde sa scriu acest cuvant repetat de trei ori pe desktop). pare simpla, dar nu este.

pentru ca de multe ori te apuci de atatea chestii in acelasi timp, incat nu mai stii pe care sa o duci la capat prima…si termini prin a nu mai duce niciuna la bun sfarsit. mai ales daca esti genul de persoana “determinata, voluntara, cu spirit organizatoric si abilitati de a lucra intr-o echipa eficient”, sau daca iti plac foarte multe domenii si vrei sa faci o treaba frumoasa cu ele pe viitor.

in ajutorul meu au venit multi termeni noi, pe care, in afara business-ului, ii poti implementa in viata de zi cu zi. despre ce vorbesc mai exact?

focus. lucreaza tintit, cu finalul mereu in cap. stiu ca-ti suna “self developmentish”, dar chiar asa este. atunci cand stii din start de exemplu ca-ti doresti sa ajungi la facultate in viena si sa inveti “de la ei” o gramada de tehnici pe care le vei putea dezvolta ulterior, nicio carte nu ti se va parea prea scumpa pentru a obtine acest lucru. niciun impediment de ordin lingvistic nu va putea fi demontat, nicio meditatie nu va parea inutila.

exista momente in care am dubii cu privire la eficacitatea lucrurilor pe care le invat acum pentru viitorul meu. insa, fiindca stiu ca in final voi ajunge la ceea ce imi doresc.

tie ce-ti face jocul/jobul mai usor?

[ciara feat. missy elliot-work]

1. a iesit soarele afara, chiar daca e 12 noaptea.

2. sunt genul de persoana care stie ca desi soarele apune, el nu dispare. (vezi cafe deko)

3. viata e facuta ca sa bei, fumezi si agati femei. in cazul meu, se traduce prin: bei, bei si te lasi agatata. preferabil nu de chestii taioase (dar totusi indeajuns de…groase).

4. in anumite situatii, cartile chiar nu aduc fericirea. si aici nu ma refer strict la cartile de joc.

5. de ce as sta in casa cand dusmanii-mi poarta pica, dar n-au valoarea mea?

6. 9 din 10 accidente se intampla daca vegetezi in casa. sfatul lion: stai afara!

7. I won’t stop ’til I get enough…boogie!

8. am chef sa traiesc iubind si sa iubesc traind mereu.

9. niste black leather shoes se agita mai mult decat mine atunci cand ii port in picioare si vor sa faca senzatie pe ringul de dans!

10. n-am mai cantat de multa vreme pe strada in miez de noapte.

11. gasca mea nu poate sa stea linistita, nicio clipa.

12. I am the passanger, and I ride, and I ride, I ride through the city tonight, I see the stars that shine so bright.

13.-le nu a fost pentru mine niciodata un numar cu ghinion, asa ca am inca un motiv sa sarbatoresc!

14. sunt tanara, domnule, tanara si am dreptul sa fiu plecata peste tot (cu sorcova).

15. mergand pe strazi in noaptea asta voi avea impresia ca sunt in periplu prin paris.

16. I am happy, I’m feeling glad, I’ve got sunshine in a bag.

17. viata e prea frumoasa ca sa stai in casa!

18. de azi sunt legala!