before

poate ca asta e varsta la care trebuie sa o dai in bara de atatea ori, pana cand te dezmeticesti si-ti dai seama unde gresesti. la care primesti telefoane nocturne pe care nu-ti mai doresti sa le inchei si telefoane matinale la care nu-ti doresti sa raspunzi. la care iubesti sentimentul pe care ti-l confera o privire bine directionata intr-o seara la un party dintr-o cabana inzapezita, departe de stress-urile orasului.

poate ca acestea-s momentele potrivite in care sa citesti carti de marketing in loc sa-ti inveti la mate. sa te concentrezi pe orice mai putin pe…iminent. sa astepti ca furtuna sa te loveasca din plin si sa nu ai nimic de obiectat. in fond, daca e o stare pe care o astept de multa vreme, aceea e libertatea de a dansa in ploaie. sa alerg de gloante ce se-ndreapta spre mine ca urmare-a greselilor din ecuati rezolvate cu metoda lui cramer m-am saturat.

imi place sa dau peste povesti clasice de succes: copil cuminte, silitor, isi face mereu temele la scoala, repeta, invata, rezultate uimitoare la olimpiadele scolar totul finalizat intr-o diploma care nu-l ajuta sa zboare nici macar pentru o clipa, inaltandu-se din mediocritate.

dar, mai mult decat povestile clasice, imi place sa creez povesti neconventionale de succes. si, cu putin noroc, am toate sansele sa reusesc. tine-mi pumnii si asteapta-te la ce-i mai nastrusnic!

[empire of the sun – we are the people]

Share this post