Monthly Archives: January 2010

cartile de mate ar putea fi cool

…daca s-ar ocupa de ele cineva care sa nu se incadreze in tagma de profi de mate sau editori neinteresati de ceea ce scot pe piata. E foarte adevarat faptul ca nu exista un interes deosebit in a face cartile de mate sa se vanda, dat fiind ca in fiecare an exista mii de elevi care se pregatesc pentru BAC si au nevoie de exercitii din diverse manuale alternative. Altfel spus, oricum se vand bine. Editurile se ocupa mai degraba cu familiarizarea cartilor lor printre profesorii care predau la scoala (sau le distribuie prin librarii si Dumnezeu cu mila), decat sa se ocupe cu promovarea care le-ar putea diferentia CLAR fata de toate celelalte editii ale concurentei: captarea atentiei ELEVULUI.

nu stiu daca vorbesc doar din perspectiva mea (te rog corecteaza-ma printr-un comentariu daca esti de alta parere), insa matematica a incetat de mult timp sa ma fascineze mai ales din cauza felului in care mi se prezinta. Prof plictisit la ore, galagie in clasa, teme cu duiumul (pe care oricum nu si le face si nu le corecteaza nimeni). Ajung acasa si realizez faptul ca nu mai am nicio idee despre ce s-a discutat in ora, astfel incat incerc sa ma dezmeticesc din carte (noi nu mai primim manuale, dar proful ne-a dat niste sugestii pe care sa le cumparam) cu ce se mananca integralele. Nicio sansa cu limbajul de lemn! Problema e ca peste tot gasesc aceleasi explicatii, aceleasi grafuri prost printate, acelasi dezinteres pe care ei mi-l ofera mie ca si client si pe care il replic eu, inchizand iute cartea si concentrandu-ma asupra lucrurilor mai importante.

Ce-ar fi daca am incerca o noua abordare? O carte in care sa ti se explice termenii pe care nu-i intelegi intr-un mod simplist, cu diverse ilustratii (vesele) pe care sa le pricepi imediat ce le-ai vazut? Sa nu ti se impuna a efectua o mie de exercitii dupa fiecare lectie, ci sa ti se spuna si cu ce te vor ajuta mai departe. O carte de mate mai user-friendly ar fi perfecta in situatia in care ma gasesc acum.

Gandeste-te cat de mult s-ar vorbi la ore despre o carte de mate DIFERITA de tot ce-ai gasit pana atunci pe piata. “Andrei, tu ai vazut ce poze au astia ca sa explice integralele?” “Ia arata-mi si mie!” sau “Victor, tu de unde stii sa rezolvi exercitiul asta?” “Pai, am citit din cartea de mate, de la pagina x”. Si nu e vorba aici doar de ilustratii sau de un limbaj apropiat colocvialului.

E vorba de o intreaga filozofie prin care ajuti copilul sa se dezvolte intelectual prin apropierea de modul lui de gandire. E ca si cum ai lucra cu toate abilitatile didactice de care dispui si le-ai integra intr-o carte. O carte cu personalitate, poate cu un blog pe care sa se poata citi cele mai noi descoperiri din domeniul tehnologiei si stiintei (cu diverse aplicatii downloadabile), o carte 2.0 care sa te indemne sa privesti matematica in splendoarea ei. Si chiar daca nu vei ajunge cercetator, macar sa ramai cu niste impresii placute dupa ce termini liceul.

remember

…vremea cand numele meu se incheia cu .blogspot.com, cu toate afectiunile aferente unei bloggeritze minore si xTRem de ilegale. cand nu stiam ce-i ala SEO si-l confundam cu CEO (crezand ca poate o fi o noua forma de abordare a aceluias subiect). cand scriam articole si ma semnam prin propriile nazuinte, stiind ca “o sa cresc eu mare si va fac pe toti”.

heh, timpul a trecut rapid, lasand in urma doar o vaga amintire a celeia ce am fost mai demult. ce-i drept, afirmatiile facute in trecut stau mereu la dispozita celor cu adevarat interesati, uneori chiar si la indemana mea, pentru a analiza anumite intamplari, pentru a le reinterpreta. sunt cuvintele care ma definesc, care au conturat pe parcurs imaginea unei persoane dornice de noi xPRiente si calatorii, sunt acele fotografii care m-au acaparat intr-o forma sau alta si mi-au deschis orizontul, sunt eu. in portii mici si frecvente, cu bune si rele, cu sau fara cartile citite, temele facute, twitter-ul la zi.

pentru mai multe detalii, accesati-mi viata personala. sau dati click pe prima luna care va sare in cale. pentru ca bloguletzul, cuibusor de nebunii, implineste un an de activitate sub numele de xPRiment.com, insa, a fost si va ramane o parte din Andra Muresanu (future writer of dreams and desires).

[nouvelle vague-this is not a love song]

p.s. iti multumesc ca ma citesti si sper sa-ti ofer macar un motiv in plus cu fiecare articol sa o faci in continuare!

imagini

Uneori, viata te aduce la concluzia ca memorezi involuntar doar anumite clipe din existenta ta de zi cu zi. Sunt cele care te-au marcat atat de adanc, incat ai ajuns sa le desemnezi ca fiind constituentele propriului tau borcan de fericire. Asimilezi intamplari in imagini pe care le pastrezi de-a lungul timpului, lasandu-ti creierul sa faca editarea de rigoare pentru a “corecta” diverse imperfectiuni.

Cu timpul, ajungi sa le privesti ca fiind ACELe componente de baza ale fericirii tale, acele lucruri care te-au facut odata sa uiti de griji, sa te deschizi ineditului. Ignori insa un aspect foarte important din intreaga ecuatie: posibilitatea ca, in momentul de fata, sa nu mai fi ACELasi om pe care l-ai intruchipat in trecut. Schimbarea este variabila care survine cu fiecare drum nou pe care il avem de traversat, astfel incat aceste imagini sa nu mai reprezinte decat niste pasaje dinaintea ultimei intersectii, niste fragmente ale memoriei si imaginatiei tale.

Aflandu-ne in imposibilitatea de a simti o traire intensa, calda, in anumite situatii pe care le traim, tendinta de a ne agata de un trecut glorios se intensifica, devenind un aspect definitoriu al personalitatii noastre din prezent. De ce ne lasam influentati de retete, cand putem lasa loc haosului ce implica noutatea? De ce decidem sa urmam trasee prestabilite de altii, atunci cand exista o sansa sa ne cream unele noi? De ce ne legam de imaginile pe care le-am vazut in altii pentru a ne determina contururile propriului nostru portret?

Suntem atat de obisnuiti sa urmam un model prestabilit, incat orice abordare diferita reprezinta o curiozitate pe care multi nu doresc sa o xPRimenteze. Astfel incat ramanem incurcati in itele propriilor vicii, care ne transforma din oameni in masini care lucreaza, interactioneaza, socializeaza in zona lor de confort, sexeaza, livreaza si dorm.

Ce imagine doresti sa lasi despre tine?

[andy moor-faces]

trecutul de ne-ntrecut

din seria: trecute, dar nu apuse, iti prezint un material care trebuia sa ajunga in fata ta in urma cu mai bine de un an. la momentul respectiv insa n-am avut probabil curajul sa-l scot la lumina, astfel incat a aterizat printre mormane de draft-uri. iti prezint cu drag intrebarile pe care mi le puneam in 27.05.2008, atunci cand urma sa-mi inchei al zecelea an de scoala:

ploua, iar intamplarea face sa ploua in culori. dupa ce am pictat ani intregi cu picuri negri pe zapada alba, azi ploua colorat si ma patez pe tot trupul, alergand agitata printre curcubee si surasuri.

cand vara se apropie, cand englezul meu intra pe net dupa 2 luni de absenta si-mi povesteste ca vine la budapesta (aaaaa!), cand cambridge-ul sta pitit dupa colt si eu in continuare nu-mi fac temele (suna a deja vu), cand scoala se incheie si simt deja mirosul de bucuresti (si metroul aferent), totul capata un sens deosebit. mi-e mai mare dragul sa scriu acum, cu tot timpul asta inexorabil pe cap, amorul in vene si planurile prin suflet…picura cu vise neimplinite, dar marea de dorinte e infinita.

mai am doi ani si termin cu obligatiunile scolare, ramanand doar cu clipele placute in suflet si povestea despre toti si despre toate. dar unde ma va duce drumul de acum incolo? voi reusi sa ma autodepasesc aducand parisul pe harta facultatilor de vis? oare voi gasi fericirea acolo unde ma straduiesc sa o caut? in cele din urma, imi voi definitiva statutul de…om boem?

cand unele lucruri se incheie, altele trebuie sa le ia locul. si atunci vine momentul deciziei: de acum, incotro?

de-as fi stiut atunci ca nedumeririle acelea imi vor colinda mintea, m-as fi pregatit din timp cu niste raspunsuri elaborate, poetice, artificiale. in schimb, sunt constienta doar de un singur aspect: ca anul acesta imi voi gasi o rezolvare simpla pentru a elucida toate variabilele pe care le-am intalnit in acesti ani de studiu.

si ca, pentru o schimbare catusi de mica a lumii inconjuratoare, e nevoie de o schimbare majora a sinelui. pe care sunt dispusa sa o fac pe orice taram mi se ofera aceasta posibilitate.

[tiesto-feel it in my bones]

 Scroll to top