Monthly Archives: February 2009

pasaport biometric anyone?

[xPRimental research]

Au existat nenumarate dezbateri legate de subiectul pasapoartelor biometrice in presa din ultimele zile. Fie ca a fost vorba de discutii la nivel european sau la nivel de talk-show, concluziile au fost aceleasi: pasapoartele biometrice sunt o tema controversata, blamata de multi, incurajata de altii.

Avand in vedere faptul ca mai nou exista tot felul ordonante intortocheate care pun libertatea unei persoane sub semnul intrebarii (un exemplu concret fiind aceea conform careia toate conversatiile noastre telefonice sau pe internet vor fi interceptate si pastrate pentru 6 luni de zile intr-o baza de date a furnizorului nostru de telefonie/internet), mi-am permis sa fac o mica investigatie cu privire la aceste microcipuri, implantate in prima faza in pasapoartele noastre electronice pentru a permite investigarea amanuntita a identitatii individului si antecedentele sale.

Iata concluziile la care am ajuns:

-aceste date biometrice (amprente digitale, distanta interpupilara, amprenta retinala etc.) vor fi memorate pe un cip incorporat in pasaport, ce permite autoritatilor vamale ori politiei se compare datele de pe cip cu cele din bazele lor (o metoda destul de nesigura de identificare a posibililor teroristi, conform www.siguranta.ro )

-exista foarte multe mijloace prin intermediul carora o persoana poate fi urmarita si localizata (GPS-ul, telefonul mobil), astfel incat aceasta va fi doar una dintre ele

-o persoana furnizeaza benevol o multime de informatii cu privire la identitatea ei prin intermediul site-urilor de social networking gen hi5, myspace sau site-uri care faciliteaza achizitionarea unor produse (de la webshop-uri unde-ti poti face plata facturii telefonice online pana la site-uri de specialitate pentru produse electrocasnice) iar acestea se pastreaza intr-o baza de date, putand fi vandute/cumparate dupa bunul plac al administratorilor acestor site-uri (in interese de marketing, de obicei)

-suntem in plin proces de tehnologizare si trebuie sa ne obisnuim cu gandul acesta

Tu consideri ca iti este afectata libertatea ca individ prin implantarea unor cipuri in actele tale de identitate? Cum crezi ca va evolua aceasta situatie?

[pasarea colibri-vinovatii fara vina-ca sa destind putin atmosfera deja supraincordata]

destinatie de vacanta

[un xPRiment relaxant nu strica niciodata]

imagineaza-ti ca ai aflat azi la ora 12 faptul ca de maine intri in vacanta/concediu. orice test, examen, contract pe care trebuia sa il pregatesti se amana pentru cand te intorci de peste mari si tari. dispui de o suma imensa de bani cu ajutorul careia ai putea merge oriunde iti doresti!

problema e urmatoarea: ai la dispozitie doar 3 zile, dupa care trebuie sa revii cu forte proaspete si sa rupi fasul tuturor. astfel incat nu-ti ramane decat sa alegi urmatoarea chestie:

unde crezi ca te-ai simti ca-n paradis in acest interval si de ce?

[jason mraz-i'm yours-varianta acustica doar cu el si chitara lui]

cum sunt/par/vreau sa fiu

dracusoravand in vedere ca el m-a provocat, am decis sa te introduc putin in tainele mintii mele perverse. and here is goes!

SUNT: frumoasa, desteapta si mai ales modesta ;)
AŞ VREA: sa fiu mai frumoasa si mai desteapta, ca modesta sunt deja prea mult.
PĂSTREZ: lucrusoarele aparent lipsite de semnificatie, care m-au “introdus” in diverse cercuri de interes (primele bilete la teatru, biletele de tren sibiu-bucuresti etc.)

MI-AŞ FI DORIT: sa fiu si eu mai mare. dar stiu ca in timp ma voi satura si de chestia asta!
NU ÎMI PLAC: minciuna si ipocrizia. 
MĂ TEM: de intuneric si bau-bau. (nu ma tem de nimic)
AUD: tot felul de melodioare in cap in diverse momente cheie din viata mea.
ÎMI PARE RĂU: ca ma supar uneori pe oamenii nepotriviti cand ar trebui sa ma rastesc la altii.
ÎMI PLACE: sa calatoresc. al naibii de mult!
NU SUNT: ce par a fi.
DANSEZ: tot timpul, chiar si cand nu ar trebui :P
NICIODATĂ: nu spun niciodata. pentru ca intotdeauna se indeplineste.
PAR: exact asa cum nu sunt.
PLÂNG: din diverse cauze, de obicei cand nu mai pot de oboseala.
NU SUNT ÎNTOTDEAUNA: cum isi doresc altii sa fiu.
NU ÎMI PLACE DE MINE: cum sa nu-mi placa de mine?
SUNT CONFUZĂ: cand nu mai pot de somn.
AM NEVOIE: de-o femeie/care sa stie/meserie! (de fapt, de o vacanta in caraibe si de multa inspiratie)
AR TREBUI:  sa imi organizez timpul mai bine.

VREAU SA DAU: aceasta leapsa mai departe lui Andreas, Dheo, Bluarto, Nosfer si tuturor celor care mai vor sa o completeze.

INTREBAREA ZILEI: TU cum esti/pari/vrei sa fii?

[amy mcdonald-mr. rock and roll]

alcoolul la minori

se poarta coca cola light si sucurile naturale. whisky and cognac are sooo last season!-A.M.

floriide cate ori nu ti s-a intamplat sa-ti propui o iesire linistita in oras cu niste amici, la o poveste, si sa sfarsesti prin a nu mai intelege nimic din ce se petrece in jur datorita cantitatii de alcool consumate? ti-e pofta de whisky, n-ai incercat cutare vodca sau cocktail si brusc, ai chef de xPRimente. de data asta insa, sansa de a te arde rau de tot la sanatate e indirect proportionala cu banii din portofel.

sunt minora si i know as a fact ca nu exista nicio problema in a-ti procura alcool de aproximativ oriunde, atata vreme cat esti dispus sa si platesti pentru el. fie ca-i vorba de tequila (care incepe sa capete gust de apa dupa al cincilea shot), absinth sau alte bauturi distilate, se gaseste lichid pentru orice buzunar. trebuie doar sa cotizezi pentru a obtine acel statut de “bautor legitimat”.

problema este ca multi considera normal sa-si petreaca serile beand pana nu mai pot sta pe propriile picioare. si ca tot mai multi dintre acestia se formeaza de tineri, de pe la 15 ani, de cand devine “cool” sa te duci si sa-ti comanzi bere din baruri, pub-uri, club-uri. nimanui nu-i pasa ce faci cu ficatul tau atata vreme cat el are de castigat de pe urma asta.

iti place sa bei? si daca ai trecut de pragul maturitatii (aka 18 ani), crezi ca e ok ca cei mai mici sa bea nestingheriti?

[spitalul de urgenta-prietenii si vodca]

p.s. poate esti interesat si de alt xPRiment pe aceasta tema

senzatii tari, romanesti

imagine009aminteste-ti cand ti-a venit sa zici ultima data deja celebra remarca: “traim in romania si asta ne ocupa tot timpul”. chiar daca ma amuza situatiile prin care trec cateodata si obisnuiesc sa fac haz de necaz, sunt momente in care…nu am nevoie de adrenalina in plus.

vrei sa te sinucizi si inca nu stii cum s-o faci? iti sugerez sa iei autobuzul de sibiu-cisnadie. se pare ca o data la doua saptamani (azi e ziua zero) are probleme cu alimentarea si se strica fix cu 100 de metri inainte sa intri in selimbar. just in time sa-ti zica soferul: poti s-o iei pe jos, nu mai ai mult de mers!

mai trebuie doar sa treci pe langa sensul giratoriu ala naspa (care duce spre dn1), pentru a ajunge la destinatia selimbareasca mult visata. daca nu vei reusi sa mori calcat de vreun tir, cu siguranta vei xPRimenta senzatii tari vazand ca toate masinile vor sa dea peste tine. (ce nu fac eu pentru informatica!)

un meniu nu poate fi complet fara cursa cu obstacole printre baltile si mocirla asigurata de un drum complet neasfaltat. asa ca daca nu te simti indeajuns de high inca, macar vei fi dirty!

am avut un motiv sa zambesc! chiar inainte de a pasi victorios pe strada cu pricina (acolo unde grafurile mele neorientate si-ar fi gasit alinarea sufleteasca-ajungeam la meditatii), am dat de ceea ce veti gasi in poza din dreapta. o frumusete de masina parcata fix unde nu-si avea locul o frumusete de masina. 

viata e scurta, asa ca merita sa fie plina de provocari. tu prin ce xPRiente marcante ai trecut in ultima vreme?

[liam lynch-united states of whatever]

finding iDeas

dsc_0009-pimptoti avem micile noastre surse de inspiratie. locurile de unde ne extragem cate-o idee pe care o prelucram, o modificam slightly si o consideram apoi ca fiind a noastra. fie ca e vorba de o carte proaspat citita, un blog proaspat descoperit sau vreo vorba pe care am auzit-o din greseala si care ne-a pus pe ganduri, acestea exista si ne apar in cale fix atunci cand ne asteptam mai putin.

sunt in plina munca de cercetare si informare cu privire la cateva zone de interes pe viitor (ma refer mai exact la marketing si branding, despre care am auzit pana acum doar chestii care mi-au suscitat interesul), am decis sa-mi iau soarta in maini daca scoala nu ma ajuta prea tare in acest sens. cred ca undeva prin primavara-vara ma asteapta si cateva training-uri de marketing (daca le gasesc la timp), intre timp lucrez la partea “gasit carti”, “cautat site-uri de specialitate”, “intrebat oameni cu xPRienta in domeniu” etc.

odata cu aceste cautari, am inceput sa descopar tot felul de link-uri intre o idee si alta, astfel incat mi-am creat un profil al omului de (ehem) afaceri pe care as vrea sa-l intrupez in vreo 10 ani. am high hopes si higher expectations…si te intreb:

tu cum crezi ca vei fi peste 10 ani? crezi ca ideile pe care le ai acum te vor ajuta sa te implinesti pe viitor?

[jimmy eat world-lucky denver mint]

p.s. in dreapta se poate observa o parte din propriul meu coltisor de inspiratie. sunt curioasa daca vezi ceva deosebit la poza ;) [trebuie doar putina atentie din partea ta]

not another valentine’s day

cadouri, ursuleti, ciocolata impachetata in forma de inimioara, petale de trandafiri presarate pe un pat imens si pufos dintr-o camera de hotel obscura…nu suna plictisitor valentine’s-ul intr-un asemenea context?

exista sustinatori si adversari ai promovarii acestei “sarbatori a dragostei” tipic americana, si asta pentru ca multi au o parere cand vine vorba de globalizarea tuturor chestiilor posibile si imposibile in tarisoara noastra (si eu ma numar printre acestia). dar despre asta vorbim alta data mai pe larg.

ce nu inteleg eu este de ce se face atata tam-tam pe seama sarbatoririi iminentei zile de 14.02. s-a creat ideea ca cine nu are un valentine’s in 14 nu e indeajuns de “cool” si trebuie sa stea in casa, bocind. avand in vedere ca anul acesta 14-le pica tocmai in week-end, imi pare rau pentru toti cei care vor fi tristi in acest sfarsit de saptamana si-si vor face tema la romana sau vor invata pentru ultimele examene din stresiune (desi ma bucur pentru colegii lor care vor putea copia lunea viitoare in voie).

faptul ca nu ai gasit o persoana deosebita pana acum nu inseamna ca trebuie sa o cauti disperata pana maine. in principiu, daca e vorba de dragoste sau ceva asemanator, aceasta are grija sa te loveasca fix atunci cand te astepti mai putin. in loc sa te incarci cu atatea griji inutile, ai putea sa-ti analizezi sansele cu diverse persoane si sa vezi daca iasa ceva pe mai incolo. sau ai putea sa-ti gasesti alte prioritati pe moment si sa le pui pe acelea in practica oana sa te gandesti la dragostea eterna.

so, who’s your valentine this year? iti place sa sarbatoresti aceasta zi?

dragostea e un subiect atat de delicat si dragut, incat nu poate fi dezbatut intr-un singur articol. dar nici nu poate fi sarbatorit intr-o singura zi.

[tracy chapman-the promise]

obsesii

“nu am obsesii, am doar perversiuni”-parazitiiparis_nebunie1

cred ca singura modalitate prin care un om poate scapa din calea propriilor sale obsesii este luarea lor ca atare. cel putin atunci poate muri cu constiinta nepatata de ganduri necurate intr-o lume nebuna, nebuna de tot.

fie ca e vorba de o calatorie intr-un oras aparte din europa, muzica de un anume fel sau iarba proaspat cosita, cand vine vorba de obsesii, acesta isi duce slujba la bun sfarsit si transforma intreaga sa cautare a fericirii la borcan intr-o adevarata lupta impotriva societatii zilelor sale. obsesiile sunt motivul principal pentru care mai respira dimineata tarziu, se trezeste din pat stergandu-si creierul de amintiri neplacute din clipa, ora, ziua, saptamana, luna precedenta. isi reactiveaza motorul de cautare al lucrurilor placute de peste zi si pleaca la vanatoare prin lung si prin lat.

uneori, oamenii n-au nevoie sa escaladeze munti pentru a-si atinge creasta de placere. cateodata, ei simt ca pur si simplu nu s-a inventat termenul de «acasa» pentru un calator pribeag prin viata. poate ca nu este dat sa-si poarte doar crucea, ci sa isi parcurga si traseul spre linia de sosire. singuri. fara vreun ajutor spiritual, fara planuri prestabilite si ambitii prostesti, doar prin vise si noroc. si prin obsesii. obsesiile afecteaza intr-atat dezvoltarea unei persoane, incat o poate face sa cada in prima prapastie sau sa atinga paradisul cu degetele.

carpe diem. memento mori. dar invata sa-ti respecti obsesiile, caci ele iti patrund in suflet din adancul subconstientului si-ti schimba destinul. iubeste-le, caci ele te fac omul pe care ceilalti il observa in fiecare zi.

tu ce obsesii ai?

[vama veche-nu am chef azi]

ai carte, ai parte?

mi-e foarte greu sa-mi reaminesc de cate j-de mii de ori mi s-a spus: “fetito, daca inveti bine la scoala, vei ajunge mare in viata!”. invat bine, dar am strania impresie ca o fac de multe ori degeaba.

stand in banca din mijloc si privind cum tabla se umple de formule pe care veci pururi nu le voi folosi intr-un domeniu precum advertising-ul, marketing-ul sau altele, termeni de care nu voi mai auzi dupa urmatorul test (decat poate la BAC), chestii care nu ma fac cu nimic mai fericita sau sanatoasa, ci mai degraba imi incarca memoria aiurea, ma intreb: de ce?

de ce atat filozofie fara sens pentru niste tineri de 16-17 ani care au nevoie de cu totul alte sfaturi? de ce atata tam-tam in jurul unor medii atat de irelevante pentru viitorul nostru? de ce nu se pot introduce materii care sa-ti arate cum sa fii un om mai bun, cum sa te organizezi si sa-ti croiesti un drum prin viata, cum sa nu freci menta intr-o sala de clasa cu alti 25 de insi, ci sa faci ceva UTIL si PLACUT?

nu-i de mirare ca multora le vine cheful de facut poze pentru hi5 in timpul orelor. ca exista atat dezinteres fata de tot ce inseamna carte si scoala. nimeni nu are idei noi, totul e ponosit, vechi, foarte neatragator, copiii nu se imprietenesc cu cartea.

tu ce ai vrea sa se schimbe in sistemul de invatamant?

[supergrass-diamond hoo ha man->merci cristina ;) ]

fac ce vrea muschii mei!

a sosit momentul acela mult visat din adolescenta ta in care chiar ai chef sa schimbi ceva. cum destept esti, bancuri stii si amici buni cu care sa pleci la munte si la mare ai, te gandesti la ce capitol stai ceva mai prost. a, da, de cand ziceai ca n-ai mai avut o prietena?

atunci iti pui intrebarea: ce ii face pe alti tipi sa fie mai cautati decat esti tu? avand in vedere faptul ca dispui de calitatile enuntate mai sus, iti imaginezi ca toata frumusetea sta in muschi. muschii aia pe care tu nu i-ai prea antrenat la fotbal in ultimii ani de liceu. aia pe care ii cauta fetele in reviste cu vedete de la hollywood and co. si dupa care suspina “wow, uite ce six-pack are cutareanu!” “da fata, si eu vreau asa un prieten” 8->

primul pas spre victoria finala: te inscrii la sala. si bine faci, pentru ca prin activitate fizica regulata vei ajunge sa traiesti o viata mai lunga si per total mai faina (ti-o zic din proprie xPRienta, tocmai ce incerc o schimbare drastica de lifestyle). dar tu vrei atentie, si o vrei ACUM. asa ca-l intrebi pe antrenor cum poti face muschi rapid. si-ti recomanda:

da, chestiile alea tabu de care ne temem cu totii. suplimente asa zis “nutritive” cu continut hipercaloric (pentru aia care trebuie sa se ingrase IUTE) sau mai rau, “proteine”. cand deja treci la hormoni, esti al lor. orice ai face de acum incolo va trebui sa fie dedicat sportului, altfel risti ca dupa 2,3 pitzipoance agatate dupa ce te-ai super umflat sa nu mai doreasca nicio tipa sa aiba de-a face cu un om cu muschi lasati.

daca esti tip si faci din astea, te intreb: iti plac chestiile facute la repezeala, doar pentru a atrage atentia? sau vrei mai degraba ceva facut cu cap si cu efecte mult mai indelungate? in fond, tipele adevarate suspina dupa muschi adevarati.

iar daca te consideri tipa adevarata, te intreb: tu te dai foarte tare in vant dupa muschi?

astept raspunsul tau. sunt chiar curioasa sa vad cat de important ti se pare aspectul fizic al unei persoane pe care ai placea-o.

[deftones-digital bath]

1 2  Scroll to top