Monthly Archives: October 2008

people eVolve, right?

de la some1 la d_i_d la kinkyflorinutza, am ajuns sa ma numesc copilANDRA prin blogosfera si nu numai (si hai faiv-ul meu suna identic), desi a existat un element constant in intreaga mea “relatie de prietenie” cu internetul: id-ul meu de mess si implicit mailul. pornind de la o conversatie recenta, am realizat ca exista anumite asemanari intre E-volutia mea pe plan virtual si cea din realitatea zilelor noastre.

am inceput timid ca forumista pe la 12-13 ani (cam pe-atunci m-a lovit si pubertatea), intreband incolo si-ncoace despre viata si cu ce se mananca ea. raspunsurile pe care le-am primit nu m-au ajutat prea mult sa infrunt lumea din jur, dar am creat niste prietenii interesante care mai tin si azi *cu chiu cu vai, dar tin*. pe vremea aceea nu-mi placea sa ma exteriorizez si, believe it or not, nu eram deloc outgoing. daca arhiva forumului cool girl isi mai pastreaza posturile din 2004(?), atunci cu siguranta voi da peste niste pareri al naibii de puerile. dar tot ale mele sunt. ah, ce mare m-am facut!

apoi a venit perioada dark, rockerii, pletele, muzica data tare, stage-ul, incercarile de buhuhu soldate cu greseli catastrofale in ceea ce-mi privea prietenii din vremurile acelea. aveam 14 ani si un pic, simpatizam tipi de 17 cu chef de filozofat noaptea tarziu (fara mircea badea si oreste), venea capacitatea sau testarea nationala sau cum s-o fi numit in vremea aceea si cuvantul meu preferat era “STRESS”. cu toate ca aveam programul incarcat, atunci am inceput sa ies in lume si sa incep sa o cunosc.

intrarea in liceu mi-a deschis portile la xPRiente noi. iesirile s-au intensificat, oamenii s-au multiplicat, eu incercam sa ma schimb de zor si altii nu ma ajutau in acest sens. am trecut vie si peste clasa a 9a si marcam SUCCESURI peste SUCCESURI in dezvoltarea mea ca persoana. mi-a placut. chiar mi-a placut. si atunci a rasarit bloguletzul vechi, pe care scriam tot ce ma apasa pe corazon.

apoi a venit a 10a. hehe, prieteni noi, tequila, baieti, tequila, party party bum bum, tequila, d’n'b, tequila. that’s so cute, BUT IT’S WRONG! nu-mi aduc aminte prea multe chestii din serile de vineri, dar stiu ca am castigat ceva rezistenta la alcool, cunoscand in acelasi timp mai bine oamenii de langa mine, cat si cei din judete indepartate (bucuresti, unde esti?).

am iubit, am calatorit, am plans si-am ras in acelasi timp, am messengeranit si mi-am consumat toti centii, am cunoscut si am incetat sa mai cunosc oameni. sunt lucruri pe care nu le voi putea uita niciodata, desi uneori ma prefac ca nu le mai tin minte. sunt locuri pe care-mi doresc sa le mai vad de n ori pana ma duc pe lumea ailalta. si nu port nimanui ranchiuna ca s-a schimbat. pentru ca uite cate chestii cultural-educative am facut eu in ultimii 5 ani! :) si astea-s doar cele de care-mi aduc acum aminte.

copila poezie imi spunea: ai 17, zambeste!

si promit sa incerc sa zambesc in fiecare zi intr-un mod diferit. cu acelasi chip, dar alta mentalitate.

[jose gonzales-heartbeats...suna mai bine decat originalul]

…vino sa-mi rasfoiesti paginile…

“Nu e alta mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului zabava decat cetitul cartilor”
[Miron Costin-"Letopisetul Tarii Moldovei"]

imi place sa citesc in fiecare zi, macar si de-ar fi o pagina de ziar. daca nu, pur si simplu simt ca s-au irosit de pomana 24 de ore din viata mea. citind incerc sa intru in contact cu lumea din afara creierului meu, sa descopar o lume noua ce se afla la doar cativa pasi distanta de micul meu univers interior. si de multe ori reusesc in ceea ce-mi propun.

exista o gama larga de motive pentru care as citi cu mult mai mult drag decat sa fac altceva, deoarece asa-mi extrag informatiile pentru slujba de om pe care incerc sa o practic de…17 ani si o luna. cu mici pauze in vacanta de vara, ce-i drept. atunci ma intrebam sincer daca-mi doresc sa stiu ce face lumea sau sa constientizez mai clar ceea ce fac eu. si m-am distrat si am uitat de orice vietuia in jurul meu.

cu toate ca obiceiurile adiacente s-au schimbat in ultimii ani (de la sandwich-ul de dimineata am trecut la cafeaua din prima pauza, de la perindarile prin jurul scolii in anul bobocimii am ajuns la ore petrecute in cetatii-ore foarte imorale, that is), baza a ramas aceeasi. omul e acelasi, hainele sunt usor mai pimp-uite. uneori devine dificil sa imbin pasiunile pe care le am de cand lumea cu noile mele filozofii de viata, dar atunci gasesc momentul oportun ca sa ma intreb daca-mi place cine sunt si daca nu merita sa iau o pauza de la tot si sa…citesc.

pentru ca am spus-o o data si o voi mai zice de n ori: “buy me a book and i’ll give you a piece of my heart”. si nu cer multe, asa-i?

[muzica traditionala japoneza de relaxare cunoscuta si sub numele de "muzica cu pasarele si copaci infloriti"]

just fake it!

mi se spune:
sa nu am incredere in straini.
sa nu beau cafea, pentru ca da dependenta.
sa nu ma intalnesc in fiecare zi cu aceeasi persoana, pentru ca ma plictisesc.
sa nu imi neglijez tema la germana, pentru ca nu va mai avea nimeni de unde sa o copieze.
sa nu imi rod unghiile, pentru ca domnisoarele poarta unghii lungi.
sa nu ma tund atunci cand vreau sa ma tund si sa ma tund atunci cand nu vreau sa ma tund.
sa nu mai port skateri, pentru ca doar cei emo poarta skateri.
sa nu ma mai culc la ora 23 in timpul saptamanii, pentru ca nu e cool.
sa nu mai cred in povesti, pentru ca sunt doar povesti.
sa nu mai plec din tara, pentru ca economia se dezvolta.
sa nu mai cred in oameni, pentru ca nici ei nu cred in mine.
sa nu fiu absurda din cand in cand.
sa nu am prietenii pe care ii am.
sa nu fiu eu.

“just fake it!” ar fi sloganul pe care trebuia sa-l adopt daca-mi doream sa plac celorlalti.

but why would i want that?

[iggy pop-lust for life]

cat de important e cuvantul…

…atunci cand te intelegi cu o persoana printr-o simpla privire? cand iti pare ca orice ai incerca sa articulezi ar esua lamentabil in mediocru?

cat de important e jocul, atunci cand ai descoperit ca perfectiunea unei stari e atat de dulce? cand utilitatea socializarii intensive incepe sa nu-ti mai corespunda cerintelor pentru un borcan de fericire bine intretinut?

cat de importanta e schimbarea, atunci cand linia continua a vietii ti se pare deja trasata in minte? cand iti place ce faci, cum o faci, cu cine o faci, cand o faci si mai ales de ce o faci?

cat de amuzanta e viata cand crezi ca le ai pe toate si ai putea sa te inseli amarnic! dar deh, exista un motiv pentru care unele intrebari se pun insistent.

pentru a fi raspunse.

[dj nosfer-tranceilvania 2nd mix]

 Scroll to top